Simbata a fost concursul de sfirsit de sezon. Malinul adica.
Am fost si anul asta, recunosc, cu gind de diploma. Numa’ ca asta nu-i usor iar tipul asta de concurs cred ca nu-i de mine. Sau mai bine zis, concursurile nu-s de mine… Ma inchid, e ceva, parca imi iau din energia obisnuita…
Cred ca cele mai proaste coboriri ever le-am facut in concursuri. Fara vlaga, fara sclipire, fara aplomb, fara mine insumi. Anul asta mi-a iesit totul si nimic, ceva mai bine decit anii trecuti deci. Am avut chiar o intrare frumoasa si se pare neincercata de multi (n-o spun eu, o spun altii)… Ma rog, poate arbitrul n-a inteles care-i treaba si s-a tinut de grila stricta: acolo 20 de puncte, dincolo 10.
Tot anul asta nu s-a mai punctat timpul iar regulamentul a fost identic cu cel IFSA. Cum demult mi-am dorit asta, m-am bucurat putin si am uitat urgent. M-am dat asadar cu mintile luate, repede-repede fara sa citesc terenul si sa caut trase alternative cu potential bun de punctare.
In sfirsit, un gust amar si inca o promisiune facuta in barba pentru la anul… Sau poate nu…
–
detalii diverse pe derdelus.ro
