Citeva zile la Padina-Pestera… Ceva deosebit, mai ales c-am fentat si niste caldura de Baragan. Se pare ca si altii au fentat, corturi ca-n vama, gratare ca la gil.
Ma rog, noroc cu dadu’ la vale, ceea ce am si facut. Au mai facut Gore si Iepure cu biclele iar restul menajeriei (Shady, Ice, Sam, Bobby, Erika, Sonia) cu ciudatele mountainboarduri.
Si mi-am zis ca daca-i downhill, downhill sa fie. Asa ca dupa Piatra Arsa am facut dreapta pe poteca marcata, am mers putin pe ea, apoi cind perspectiva vaii s-a deschis am iesit din traseul de oameni si am luat-o-n jos pe criteriul “pe unde vezi cu ochii”. Adica p-aici:
Bucurie in suflet mi-a mai adus si drumul pina in Moroieni. La plecare, dupa Bolboci, am dat jos caii de pe masini si am inceput pedalatul. Si de ce aprig am mers am si obosit iar Gore rupt schimbator. Drept urmare, din cauza de deal, m-am legat de masina personala (saru’ mina Bobby) care m-a tractat in viteza si praf pina in virf de deal (saru’ mina iar Bobby). De acolo goneta mare pina-n Moroieni, pupile dilatate, simturi incordate (eveniment filmat de Sonia). Coming Soon.
