38o in aer, 70 la nivelul asfaltului. Fierb usurel de 2 ore undeva in praful din Voluntari, la RAR. Masina mea cica are si euro 3 si euro 4. Cum vine aia nu inteleg dar cica sa astept confirmarea de la Grivita. Cica sa vin miine din nou, ca azi nu se stie.
Ma intorc luni, imi dau euro 3 cum ma si asteptam. De ce dracu sa-mi dea euro 4, hm?. Ma duc cu hirtiile la comisie, le las, astept inca o ora si ceva intr-o pace sufleteasca ciudata, mi se striga numele, iau hirtiile. Cica sa le verific, le verific, nu par false.
Ma duc direct la Udriste. Intru la o tanti cu masina de scris in fata titelor. Ma intreaba de diverse acte, ii zic ca nu stiu, i le insir pe toate, isi alege ce trebuie. Tanti e bronzata, boita si lucitoare. Imi face 2 teancuri de acte si ma invata ce sa fac. Ma prefac ca inteleg, ies, ma duc la CEC-ul de linga sa platesc taxa de talon si de nu mai stiu ce. Coada mare, plec prin caldura naucitoare sa caut alt CEC prin zona. Nu gasesc, caut masina, n-o gasesc (c-am uitat unde am lasat-o). O gasesc, e blocata de un Passat enervant. Ii flegmez pe parbriz, apare alt om, muta masina, evadez. Gasesc alt CEC la Alba Iulia, platesc 2 taxe, imi e prea cald, ma intorc acasa, adorm.
Urmatoarea zi ma trezesc hotarit sa termin treaba. Ma duc la trezorerie sa platesc taxa de prima inmatriculare. Stiam ca e cam 900 si ceva de euro, nu inteleg de ce imi cer 33 de mil jumate. Intreb care-i faza, imi zic ca uite cursul aici: 35 de mii si nu-stiu-cit. Pai euro nu-i 31600? Posibil domnu, dar taxele si accizele in euro se calculeaza la cursul din octombrie 2006. Pot plati in euro? Nu.
Ma intorc la tanti boita cu masina de scris sa-mi puna iar ordine in acte. Imi zice ca imi trebuie numerele de Germania. Nu le am, sint la Comarnic, ce ma fac? Ma duc la informatii, intreb si mi se spune sa fac o declaratie pe proprie raspundere legalizata la notariat ca le-am pierdut.
Ma apuc de cautat notariate. Primele 2 nu au curent, urmatorul n-are timp, la al 4-lea sint toti ciufuti si ma cert cu ei. Nu vor sa-mi faca hirtia pt “ca care numere le-ati pierdut”? F-241-N. Unde scrie? Aici. Pai nu scrie. Cum nu scrie? Pai e in germana. Numarul nu-i in germana, uitati, F-241-N. Pai de unde stim noi ca ala e numarul? Pai va zic eu. Pai cine sinteti Dvs? Coman Bogdan, uitati buletinu’ si dau declaratie pe proprie raspundere, ce dracu!! Cica ma evacueaza daca mai vb urit si mai zic de dracu si cica ea nu e obligata sa inghita prostiile politistilor timpiti si nici sa ne faca noua hirtii, zdrang, trinteste usa. Ii zic ca o reclam si plec mindru.
Sint iar pe strazi printr-o caldura numa’ buna de cautat notariate. Gasaesc unul, e in pauza de masa si oricum n-ar fi avut timp de declaratii (hm, poate daca aveam vreo tranzactie cu terenuri de juma de milion poate isi miscau stampila). Reusesc undeva pe Batistei, intr-un notariat dragut. Semnez declaratia, sint fericit.
Ma intorc la Udriste, stau la coada o ora. Imi vine rindul la ghiseu dau actele lu’ nenea. Se uita la moaca mea fericita si-mi zice sec: nu aveti viza de la circa financiara. Cum?? Pai intii trebuia sa treceti pe la taxe si impozite sa va ia masina in evidenta. Sint demoralizat, ma intorc acasa.
Alta zi, rabdarea imi piere. Ma duc la taxe si impozite, dau actele, nu-s bune. Factura din Germania trebuie tradusa. De ce? Pt ca noi nu stim germana. Dar de ce va trebuie factura? Pai de unde stim ca nu-i furata masina? Pai au verificat-o la RAR, nu-i furata, uitati, mi-au dat si certificat de autenticitate. Domnu, astea-s regululile, act de provenienta tradus de traducator autorizat si legalizat la notariat. Au, iar notariat, sint demoralizat!
Caut birou de traduceri, ala de la Izvoru Rece e inchis, gasesc altu linga Armeneasca. Ma intreaba cind imi trebuie. Acum, cind sa-mi trebuiasca? Aaa, nu cred ca se poate. #@%^&!. Probabil ca sclipeste nebunia in ochii mei, imi zic sa astept in sala. Astept. Vine o tanti sa-mi zica ca-s norocos, ca se poate, ca sa ma intorc in 2 ore (oare chiar sint norocos?).
Ma intorc, iau traducerea gata legalizata (uf, am scapat de notariat-trauma), dau fuga la taxe si impozite, ma iau in evidenta, imi pun stampila.
Incep luminita sa zaresc, alerg la Udriste sa nu gasesc cumva inchis, ma asez la coada. In juma de ora imi vine rindu, intind actele emotionat lu’ nenea. Le studiaza, le invirte, ma intreaba de numere, ii dau declaratia, imi cere 400 de mii, imi dau, iar le invirte, noteaza ceva, multumesc, reveniti miine pina in 4:30. Astai-i tot? Da. Si miine iau numerele si talonul? Da.
Ura. Miine la 4 ma duc sa iau numere si talon. Hm.
