Acu’ 2-3 sapt vorbeam despre orasul ce ma enerveaza si despre motoreta salvatoare.
Si daca tot am vorbit, am si facut. Joi, cu ajutorul lui Sorin (mare om, mare caracter) am dus obiectul (KTM 400EXC Factory Racing) abia scos din tipla Motomania (si Vali mare baiat, dar cam ocupat) catre Comarnic.
Aici socoteam eu ca dau ceva ture pe drum forestier iar apoi, vineri seara pot s-o iau din loc pe directia Secaria – V. Doftanei – Cheia. Segmentul V Doftanei – Cheia mi-era usor neclar dar in mintea mea de pompat eram in stare de orice, chiar si de traversat niste munti in prima mea zi de motor.
Norocul si Allah m-au ajutat insa sa cad destul de tare incit sa ma sperii si sa ma las de vitejii dar destul de usor incit sa nu ma bulesc rau. E mai bine asa (nici nu vreau sa ma gindesc ce as fi patit pe drumul cu pricina daca in prima zi nu ma buleam) si, sa mor, nu mai pui piciorul de dinsa fara protectii.
ce am invatat:
- odata cu motoreta si hirtiile, dealer-ul ar trebui sa-ti livreze si niste distonocalm, sa-ti potolesti repede focul ce te mistuie
- daca nu ma pricep, inseamna ca nu ma descurc. deci daca nu ma pricep, nu pot spune “las’ ca ma descur eu”. corect?
- asculta pe cei batrini (hm?).
pagube:
- eu: mici zgirieturi pe brat/antebrat/picioare, o zdrelitura urita in cot si o glezna lovita-umfalta
- ktm: zgirieturi insezizabile pe carena
