Eu sint la Frankfurt si tocma’ ce-am rasuflat usurat: s-a terminat meciul si Germania a invins. Pe Gana, cu 1-0. Nu, nu sint microbist si nici nu as vrea sa fiu, dar am fost obligat sa ma uit.
Acum gata, am scapat, s-a terminat. A inceput insa fiesta pe strazi (sau cum i-or spune ei in germana) – masinile claxoneaza, oameni striga, drapelele flutura iar vuvuzelele evindent, vuvuzesc.
Ma uit detasat si meditez de ce. De ce se bucura de parca ar fi cistigat campionatul sau ar fi batut la scor pe Argentina? La televizor vorbeste doct (sau ma rog, asa mi se pare mie) Bekembaur. Deuchland, Deuchland… Sint si ceva africani. Unii striga cu multimea, altii urla cit ii tin borjocii Ghana. Nu-i bate nimeni inca.
Idiotii se pare ca-s aceiasi peste tot. Problema este ca la noi sint ceva mai multi si, probabil, mai murdari. Si mai intoleranti. Nu inteleg nationalismul si nici cultura de trib/gasca/natie. Da, stiu, sint un globalist cu argumente firave.
Cam asta de aici de la Frankfurt in ziua marii victorii. Oamenii inca curg pe strazi, isi manifesta bucuria lor pura si evidenta. Nu ma deranjeaza, doar incerc sa inteleg.
–
Nota1: nu-s aici nici pt meci si nici pt frankfurt in sine. Sint sa ma intilnesc cu un nene doctor de la clinica asta. Dar despre asta si despre cum se vede spitalul romanesc de aici, intr-o relatare viitoare.
Nota2: iPad-ul rulez cu adevarat. Multumesc deci forever celor care au facut asta posibil.
