Imi aduc aminte de filmul asta asa bine… Mi-a placut-placut, poate, sau sigur, si din cauza personajelor principale: K. Dick si Spielberg. Este genul de film de la care ies tulburat, genul de film care ma chinuie cu intrebari filozofice despre liber arbitru, free will, determinism si alte rahaturi.
Ma rog, asta a fost introducerea de fapt (a meritat, tare bine montajul, neoficial se pare)… Vroiam insa sa zic despre niste stiri ce mi-au bombardat sinapsele in ultimele zile…. Si care m-au pus pe ginduri.
Stirea 1: Minority Report e aici si acum.
Pai uite asa: un baiat scolit pe la universitatea Cornell, un baiat cu multa carte si ambitie, un story unde se imbina clasica poveste de succes americana cu ceva programe militare, un fiu de emigrant care a pornit de jos si a ajuns tare sus.
Si pentru ca-n engleza suna mult mai bine citez articolul din fastcompany.com:
Working all but alone from his hardware-strewn office, Jeff Han is about to change the face of computing. Not even the big boys are likely to catch him.
Doamnelor si domnilor, baieti si fete, Jefferson Han in Remapping the Universe!
Stirea 2: Minority Report (tot) aici si (tot) acum.
Ce-am aflat din feed-ul engadget.com insa, nu mi-a mai facut ochii sa-mi straluceasca a viitor precum povestea domnului Han. Asta chiar daca ca tot la SF-uri mi-a zburat capul, la ochii scanati de paianjenii robotici din Minority Report si la descinderile politiei din 5th Element.
Este vorba despre implanturi voluntare (sau nu?) de tag-uri RFID, despre uniformele scolare cu chip, despre tagged humans si alte aberatii foarte-foarte scary.
The debate over RFID implants continues to rage on several fronts, as California has just enacted a measure prohibiting employers from requiring employees to get tagged. California joins Wisconsin and North Dakota in prohibiting required RFID implantation, and we’d expect to see other states follow suit.
Stirea 3: UN il citeaza pe Agent Smith.
Pe care agent Smith l-am citat si eu intr-un post acu’ ceva vreme. Ma intrebam si eu atunci retoric, de ce halim planeta fara rost? Acum se intreaba si Natiunile Unite, si Evenimentul Zilei intr-un articol pe tema asta din care am extras cuvintele de mai jos:
Omenirea continua sa consume in mod nechibzuit si extravagant resursele naturale, cu 40 de procente mai mult decat poate sustine Pamantul, arata Programul pentru Mediu al Natiunilor Unite (UNEP), in primul sau raport publicat dupa 1987.
Punctual, ?¢‚Ǩ?æamprenta ecologica a omenirii?¢‚Ǩ¬ù – suprafata de teren sau zona piscicola necesara regenerarii resurselor consumate – este de 21,9 hectare de persoana, in timp ce capacitatea curenta a planetei este, in medie, de doar 15,7 hectare per individ.
Cam astea-s stirile ce pe ginduri ma pun. Ele ma fac sa ma intreb, oare singura salvare a planetei (de noi) si a noastra (tot de noi) este sa devenim noi insine resurse si sursa de energie ecologica precum bateriile umane din Matrix? Sa ne scape asta oare de propria si macabra noastra autodevorare? Sa fie masinile mintea limpede si pentru a ne proteja sa preia puterea si sa ne reduca la simple incinte de combustie?
Hm, ok, de acord, cu o conditie: pe mine sa ma introduca undeva prin zapezile Coastei de Vest, si, in masura posibilitatilor, sa ma cheme Seth Morrison. Multumesc, ramine scris pe hard-disk, sa nu uiti de mine, Masina draga!
