M-a cam luat de cap. De ceva timp nu visez decit vai, zapada si alunecari. Si cu ochii inchisi, si cu ei deschisi.
Am devenit obsedat de cvadricepsii mei, de tonusul muscular care se duce dracu, de iarna asta mizerabila. Pina si genunchii imi croncane a pustiu. De citiva ani incoa’ nu exista sa treaca saptamina din decembrie pina-n martie-aprilie in care sa nu fiu cel putin 2 zile prin munti si coclauri. O puneam de 30-40 de zile de dat pe sezon.
Anu’ asta-i jale mare (la cit de putin a fost nici nu-i greu de retinut):
- citeva ore fita-fita in Sicilia pe Etna vulcanul
- 2 zile in poiana in ianuarie
- 6 zile chamonix-argentiere
- 2 zile iar in poiana in februarie
- 6 zile st anton
Cam asta-i tot si-s disperat. Unde dracu ma mai duc?
Un plan ar fi sapt viitoare citeva amarite de zile in Bulgaria la Bansko. E ceva mai multa albeata ca la noi, dar nici acolo nu-i paradis. O alta varianta ar fi un trip de 2 saptamini la inceput de aprilie: La grave si al sau Derby de la Meije iar apoi peste drum la Chamonix (da, din nou) pt o escapada de sus/jos pe Mont Blanc. [portofele-portofele??]
Ce ma fac? Sevrajul e aproape iar genoflexiunile nu ajuta.
