Pentru ca dom’ profesor Lucian exista, pt ca este baiat de treaba si pt ca mi-a dat nepretuite indicatii am reusit sa trec de la stadiul de penibil la cel de incepator, sa strabat noroaie si sa urc pietroaie.
Vineri am invatat sa stau in fata mult, sa tin motorisca strinsa intre picioare precum iapa si sa controlez urcarea din ambreiaj (adica sa nu mai decolez precum superman), ca radiatorul standard are niste prinderi de cacat si ca niciodata nu strica 1 litru de apa in rucsac. Tot vineri in noroaie am mai invatat ca scaritele pot provoca niste lovituri groaznice, ca neatentia doare si ca cizmele de plastic nu-s moft de smecher.
Iar simbata? oo, si simbata am invatat lucruri:
am invatat ca daca nu-i noroi prea mult e mai distractie (ma rog, pt penibilul incepator) ca si fetele poate daca-s determinate si au picioare lungi (bravos Adriana), ca la coborire te dai ff in spate (la dracu, trebuia sa stiu asta de la bicla), ca lovitura de scarita in acelasi loc doare al dracu’ de tare, ca zona Comarnic-Secaria e misto.
And so on.
Cam asta… Mai vreau.
–
ps: poze (nu sepia), as usual, la locul cunoscut. adica aici.
